In lectia precedenta a-ti invatat despre comenzile formale, care sunt folosite cand ordonam, sau spunem cuiva sa faca ceva. Aceasta, de cele mai multe ori face referinta la forma de "imperativ" a verbului.
Stiti deja ca in spaniola exista stiliul formal si familiar (Ud. / tú). Deosebirile se aplica si comenzilor.
Vorbirea informala, sau familiara, e folosita cu prietenii, colaboratorii, sau cand ne adresam unui copil. Vorbirea formala este in general folosita pentru a fi politicosi, pentru a exprima respect. Comenzile formale fac deseori referire la comenzi politicoase.
Comenzile afirmative informale (tú) sunt formate in acelasi mod ca si indicativul prezent Ud. (persoana a III-a singular):
Retineti ca aceste comenzi nu se aplica cu forma Usted!
Urmatoarele exemple folosesc cele trei verbe regulate: hablar, comer, si escribir.
Observati ca forma negativa a comenzilor informale foloseste forma tú a subjunctivului prezent.
Comparati comenzile afirmative informale (tú) cu cele negative informale (tú):